Localitățile de pe malul Mării Negre, unele cu o istorie impresionantă, reprezintă o atracție turistică importantă, chiar dacă majoritatea turiștilor preferă litoralul cu plajele și stațiunile sale, doar, rareori, atunci când vremea nu este una favorabilă în unele zile din timpul verii, aleg și vizita acestor orașe, rămânând plăcut surprinși la fiecare pas. Așa s-a întâmplat și în timpul excursiei noastre de sâmbăta trecută, când fiecare clădire, străduță și poveste, ne-a încântat, chiar dacă era o umiditate destul de ridicată, specifică acestor zone, nu am renunțat la a descoperi cotloanele centrului istoric, fascinați de fiecare dată.

Ca de obicei, am pornit de dimineață, pe autostradă, cu soarele în față, luminând puternic câmpurile de primprejur, unele galben aurii de la floarea soarelui încă neculeasă, altele gazdă pentru păsările ce tranzitează sau cuibăresc în zonă, din când, în când, câte o pasăre răpitoare, atentă la viitoarea pradă, o îngemănare a cerului și pământului, dintotdeauna.

Odată ajunși în Constanța, cele mai vechi oraș de pe teritoriul României, fosta colonie grecească Tomis, suntem întâmpinați cu soare așa cum îi șade bine unui oraș cu ieșire la mare, în plin sezon turistic, cu peisaje marine pe fundal, iar primul nostru obiectiv turistic ales la recomandarea ghidului nostru local, Diana Slav, Muzeul Național al Marinei Române, ne-a întâmpinat cu o colecție impresionantă de exponate, multe dintre ele de tezaur sau chiar unicat la nivel național sau internațional. De la primele corăbii, la machete ale unor nave cu renume și legende pe măsură, la echipamente dintre cele mai diverse folosite pentru orientarea pe mare, de la uniforme marinărești, la obiecte descoperite în mare, mai ales amfore romane și ancore, unele dintre ele de o valoare inestimabilă, de la noduri marinărești, documente, lentile ale unor faruri, la arme folosite în timpul bătăliilor pe mare, de la echipamente pentru scufundări, la povești marinărești, până la expoziția exterioară cu obiecte originale de mari dimensiuni, de actualitate din păcate, în contextul războiului de la granițele țării noastre. Vizita acestui muzeu cu ajutorul muzeografului local și a prezentării sale pasionate a fost o experiență unică pentru mulți dintre noi, o reală surpriză. Și a fost doar începutul unei zile minunate, chiar dacă era destul de cald.

În fața muzeului ne așteaptă Diana, ghidul nostru local, care continuă povestea orașului Constanța, cu statui din trecut sau din prezent, ajungem la Palatul Regal, descoperim faptul că familia regală a României a îndrăgit aceste meleaguri însorite, românești sau nu în prezent, dovadă și reședințele pe care le-au ridicat aici. Pendulăm, pe la soare sau pe la umbră, dintr-o străduță întra-alta, ba cea mai scurtă, ba cea mai îngustă, ajungem la Muzeul de Artă Populară, apoi la Geamia Hunchiar-cea mai veche din oraș, apoi în cartierul grecesc, vizităm Biserica Greacă, care ne primește cu multă răcoare dar și picturi valoroase. În Piața Ovidiu, cea mai cunoscută din oraș, ne întâmpină o altă clădire de patrimoniu, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, în fața căruia să află statuia exilatului poet Ovidiu, ascultăm poveștile locului și ale celorlalte clădiri restaurate sau aflate în restaurare. În apropiere se află Moscheea Carol, urcăm cele 140 de trepte ale minaretului și ajungem acolo unde se aventurează doar păsările, mai ales pescărușii și cormoranii, unde vântul ne răcorește frunțile după efortul depus la urcare și ne bucurăm de fiecare colțișor al orașului privit de sus, o panoramă de vis asupra zonei înconjurătoare, până hăt, departe, spre marea cea mare și albastră.

Înaintăm și ajungem poate la cea mai frumoasă clădire din Constanța, Casa cu Lei, construită în stil baroc venețian, o reală încântare pentru ochiul avizat sau nu al privitorului. Nu departe, regăsim o altă clădire cu istorie, deoarece, poetul național, Mihai Eminescu, a locuit aici timp de zece zile, în iunie 1882, pentru a-și trata metehnele trupești și sufletești, și, așa cum îi scria iubitei sale, Veronica Micle, îi propunea acesteia să revină aici, împreună. Și povestea continuă cu Biserica Catolică ”Sfântul Anton de Padova”, o capodoperă arhitecturală atât în exterior cât și în interior, iar aranjamentele florale din interior, pregătite pentru o ceremonie religioasă, au contribuit din plin la farmecul locului. Nici Catedrala Ortodoxă nu se lasă mai prejos, măreață prin dimensiuni dar mai ales prin impresionanta pictură bizantină, lângă care se află un sit arheologic ce adăpostește o parte din ruinele Cetății Tomis. Și cum marea ne atrage ca un magnet, ne îndreptăm către ea, cu forțe proaspete, coborâm pe lângă Muzeul de Sculptură ”Ion Jalea”- cu o poveste de viață emoționantă, ajungem pe faleză unde briza mării ne întâmpină ca pe niște vechi prieteni, iar Cazinoul reprezintă, ca de fiecare dată, un reper turistic unic, ca un străjer al mării, martor al unor întâmplări și evenimente pe care, din păcate, nu ni le poate depăna, pe înserat, la un pahar de vorbă.

Să nu uităm de Farul Genovez, una dintre primele construcții de pe malul mării, aliat de nădejde al corăbiilor ce navigau pe Marea Neagră, precum și de Edificiul Roman cu Mozaic din Piața Ovidiu, de o valoare inestimabilă, aflat în restaurare.

De aici, de pe faleză, trecem pe lângă recent amplasata Roată Panoramică și ajungem în portul turistic unde ne plimbăm cu vaporașele pe marea strălucitoare și ușor agitată, o experiență plină de adrenalină, dar plăcută, pentru fiecare dintre noi, ocazie de a vedea Constanța din larg, cu ale sale clădiri monument istoric. Ulterior, în timpul liber acordat, fiecare alege diverse activități, plajă și băi în mare, relaxare la terase, plimbări pe faleză etc..

Pe drumul de întoarcere, povestim despre excursiile viitoare, noi ocazii de a ne revedea și de a fi împreună.

A fost o zi plină, în care, orașul Constanța ne-a oferit experiențe de neuitat, fie că au fost pe apă sau pe uscat, de pus în lada cu amintiri, totul trezindu-ne interesul pentru noi reveniri și descoperiri!

În final, mulțumim acestui grup frumos care ne-a însoțit în excursie, pentru pasiunea și dorința de a călători, fiecare având o contribuție importantă la reușita excursiei, lui Alexandru pentru implicare și șoferului nostru, Mihai, pentru efort!

Cu speranța unor noi revederi și mulțumirea unei excursii reușite, a consemnat aceste rânduri, Andreea, Nu-i bai, hai la drum!